De ceva vreme mă gândesc să încep o serie de articole și video-uri dedicate celor 3 macronutrienți: carbohidrații (glucidele), grăsimile (lipidele) și proteinele. Consider că este foarte important ca fiecare dintre noi să fim bine informați și pe deplin conștienți atunci când facem alegeri alimentare pentru noi înșine și pentru cei dragi nouă. Cu precădere, în contextul actual, o alimentație conștientă, bine fundamentată științific, este vitală pentru un sistem imunitar puternic și, în general, pentru un organism robust și sănătos. Astăzi, vom vorbi despre carbohidrați, urmând ca în curând să abordăm și subiectul proteinelor și grăsimilor. De asemenea, în perioada următoare veți avea la dispoziție și video-uri realizate pe aceste teme. Acestea vor putea fi văzute pe pagina mea de Facebook sau pe canalul de Youtube pe care l-am creat în urmă cu puțin timp.
Nutriția este procesul prin care organismul utilizează hrana pentru a susține viață. De calitatea alimentelor depinde atât menținerea organismului viu, dar și starea lui de sănătate și funcționalitate.
Digestia are 3 etape:
Etapa de mâncare (mestecare, înghițire) a alimentelor
Etapa de digestie și absorbție a nutrienților
Etapa de utilizare a energiei rezultate în urma digestiei.
CARBOHIDRAȚII sunt prima sursă de energie pentru creier și pentru organism în general.
Sunt reprezentați din amidon, fibre și zaharul din fructe și legume.
Carbohidrații sunt de doua tipuri:
Simpli - tipul zahărului/îndulcitorilor - se absorb foarte repede, determină o creștere rapidă a energiei în organism urmată de oboseală.
Ex. bomboanele, sucurile, prăjiturile și mâncarea superprocesată.
Complecși - cei din fructe și legume, se digeră și se absorb mai lent, iar energia rezultată este consumată într-o perioadă mai lungă de timp.
Carbohidrații simpli sau așa-numitele calorii goale:
nu au nutrienți (vitamine, minerale) sau fibre
sunt ieftini, accesibili și sunt rapid de preparat pentru a fi mâncați
ne satisfac foamea sau poftele pentru un timp foarte scurt și trebuie să îi consumăm repetat.
Consumul rar nu este foarte dăunător pentru sănătate. Consumul zilnic determină stresarea organismului, a creierului în special, apariția obezității și apariția diverselor boli și afecțiuni.
Exemple de îndulcitorii: zahărul, mierea, siropurile, melasa, xilitolul, zahărul de cocos etc.
Chiar daca sunt din surse naturale consumul lor trebuie limitat si consumat conștient, cu moderație.
O atenție deosebită este bine de acordat zaharozei, zahărul din fructe. Acesta se metabolizează mai întâi în ficat și dacă este consumat în cantități mari poate determina apariția ficatului gras, des întâlnit la copii și adolescenți.
Carbohidrații complecși:
conțin nutrienți (proteine, fibre, fitonutrienți)
sunt cei din legume, nuci, cereale integrale și leguminoase
se digeră în timp lung și susțin energia necesară funcționării organismului pentru mai multe ore
ajută copiii să crească, să gândească și să se joace.
Cați carbohidrați trebuie să consumăm zilnic?
50% din totalul zilnic de calorii al unui copil sau adult trebuie să fie provenit din carbohidrați, de preferat cei complecși.
Nu vă recomand îndulcitorii artificiali pentru că încearcă să păcălească organismul cu senzația de dulce, dar de fapt îl determină pe acesta să își dorească mai mult și mai des.
Voi reveni, așa am spus, pe această temă, urmând ca în postări viitoare să punctez, tot pe scurt, lucrurile esențiale pe care este bine să le știm cu toții despre macronutrienți.